|
Franţa este una dintre marile ţări viticole ale lumii, ocupând locul III ca suprafaţă (după Spania şi Italia), cu 943,000 ha. şi locul II la producţia de struguri şi de vin (L’OIV1993).
Actualmente suprafaţa viticolă a Franţei este cantonată în 14 regiuni viticole şi anume: Bordelais, Bourgogne, Beaujolais, Champagne, Alsace, Jura, Savoie, Cotes du Rhone, Provance, Corse, Languedoc, Roussilon, Sud-Oest (Garone) şi Vallee de la Loire.
Franţa este ţara binecuvântată de Dumnezeu, în care sunt întrunite cele mai favorabile condiţii pedoclimatice pentru obţinerea unor vinuri de excepţie.
Redăm mai jos povestea unui vin celebru, obţinut în sudul Franţei, lângă Avignon, regiune Cotes du Rhone, în a cărui compoziţie intră 13 soiuri şi fiecare dintre ele asigură o anumită însuşire, formând metaforic, în ansamblu, vinul orchestră – Chateauneuf-du-Pape.
Scurt istoric.
În secolul al XIV-lea, Avignon devenea cetatea Papei: Jan al XXII-lea, suveran pontif, pune să se construiască un castel încăpător şi liniştit, departe de agitaţia de la curte, castel care dă satului din apropiere numele de Chateauneuf-du-Pape (castelul cel nou).
Legenda spune că Papa a dat ordin ca în gradina castelului să se planteze viţă de vie, cultivată în secret şi folosirea exclusivă a celor din castel. Viţa de vie se răspândeşte în zonă începând cu secolul al XVIII-lea. În timp, din raţiuni pur negustoreşti, s-au comis numeroase erori în plantaţii: s-au luat în cultură soluri în afara arealului, s-au plantat soiuri din alte zone. Hotărât să pună lucrurile la punct, sub conducerea energică a baronului Pierre le Roy de Boisaumarie, jurist şi viticultor, în anul 1923 a luat fiinţă primul sindicat pentru apărarea denumirii de origine, care a fixat şi regulile calitative de producţie. Graţie eforturilor de sindicat, în ziua de 28 iunie 1929, Tribunalul civil din Avegnon hotărăşte acordarea ,,denumirii de origine” Chateauneuf-du-Pape, stabilind soiurile ce pot fi cultivate, sistemul de tăiere, producţia maximă pe hectar, regulile de vinificare a strugurilor, tăria alcoolică minimă, etc.
Repere geografice - Terenul situat pe malul stâng al Rhonului, între Orange şi Avignon, cuprinde comuna Chateauneuf-du-Pape şi o parte din localităţile Bedarrides, Courthezon, Orange şi Sorguies.
Marea Mediterană, în retragerea sa de-a lungul anilor, şi apoi Fluviul Rhone şi-au desăvârşit opera de eroziune, marcându-şi cu fermitate traseul; prezenţa pietrişului pe o mare suprafaţă din zonă constituie motiv de mirare pentru vizitatori.
Acest teren, dispus în terase sau platouri, are o vocaţie de excepţie pentru viticultură.
În fine, la calităţile solului se adaugă şi Mistralul - vânt dominant care atenuează insolaţia şi impiedică excesul de umiditate din atmosferă.
Datorită calităţilor sale excepţionale, tărie, catifelare, culoare, forţă, nuanţe fine, arome, buchete, armonia gustului, vigoare, etc, marii degustători ai vremii l-au numit metaforic ,,simfonia celor 13 soiuri”. Astfel din fiecare instrument (soi), se revarsă cele mai miraculoase sunete: Grenache, Syrah, Murvedre, uvertura celor trei soiuri dominante dă vinului tărie şi catifelare, culoare şi forţă; celelalte soiuri, cu nuanţe insolite şi nuanţe fine, vin să completeze armonia prin tonuri uşoare şi subtile; vinul excelează, oferind buchete cu aromă intensă, desavârşind plenitudinea muncii în toată splendoarea sa.
Ca orice simfonie, care imprimă auzului amprenta unei supreme bogăţii, simfonia celor 13 soiuri, dă naştere unei pasiuni fără egal pentru un vin de excepţie: Chateauneuf-du-Pape.
Şi cum ingeniozitatea francezilor în comparaţii metaforice nu are limite când este vorba de vin, redăm mai jos ,,membrii orchestrei":
1. ,,la pian”: Grenache - regele, cel care imprimă vinului o calitate de excepţie, de nobleţe;
2. ,,la vioară”: Syrah - dă culoare şi aromă;
3. ,,la baterie ”: Murvedre - aduce stabilitatea şi complexitatea;
4. ,,alto” : Cinsault - imprimă aromă şi echilibru;
5. ,,corul”: Counoise - aduce originalitate;
6. ,,la fluier” : Muscardin - ne desfată cu un buchet de arome florale;
7. „ la violoncel”: Vaccarese - aduce prospeţimea şi eleganţa florilor;
8. ,,la clarinet”: Terret Noir, cu buchetul său subtil;
9. ,,la trompetă”: Clairette - parfumul florilor şi aroma fructelor coapte;
10. ,,la contrabas”: Grenache Blanc - dă vinului rotunjime şi echilibru;
11. ,,la talgere”: Burbulenc - aduce prospeţime şi longevitate;
12.,,la nai”: Picpoul - buchetul florilor şi al fructelor coapte;
13.,,la harpă”: Picardon - fineţea şi bogăţia de arome a sudului însorit.
 Dr.Ing.Ilie Măcău
|
CELEBRUL VIN “ORCHESTRĂ”-CHATEAUNEUF-DU-PAPE 
